M-am gandit ca nu vei mai fi niciodata atat de mica, a mea
si doar a mea. Te tin in brate si in tine simt o intrega lume, o sursa uriasa,
un infinit de senzatii fara inceput si sfarsit. E un sentiment coplesitor care
acopera, inunda totul. Si ma mir….ma mir ca pot sa simt esentialul, ca sunt
acolo unde ar trebui sa fiu si totul e
impresionant si maret.
Timid si fara sa vreau, te vad cum alergi, te grabesti, te
indragostesti, lupti. Si atunci iti promit, ca voi fi acolo mereu si pentru
totdeauna. Te tin acum in brate pentru ca esti mica si esti a mea, m-ai ales si
iti multumesc. Si iti fagaduiesc, iar si iar, ca sunt si voi ramane langa tine
si nu te voi lasa niciodata. Imi simt in tine efemeritatea si eternitatea.
Sunt, am venit si ma duc si totusi raman.
Vreau sa te bucuri si sa traiesti din plin. Sa fii curajoasa
si puternica si in victorii si in infrangeri. Sa crezi in tine si in unicitatea
ta intr-o lume in care contrariul e lege. Sa alergi, sa urci sa mergi incet si sa privesti viata.
Te tin in brate si o simt pe mama. Ii inteleg dragostea si
grija si ii multumesc. Ii multumesc acum si ii voi multumi mereu ca e aici, ca
a fost intotdeuna langa mine si va ramane mereu.
Tu esti copilul sufletului meu.
