miercuri, 31 martie 2010

Copilarie

Hai sa ne oprim pentru o clipa si sa ne aducem aminte de copilarie, de sentimentul acela inexplicabil al simplitatii. Ca si cum, universul era simplu, fara contradictii majore, cu soare sau nori, ploaie sau zapada. Si 'tragediile' erau simple, momente intense de furtuna, urmate de raze sclipitoare.
Totul era o experienta, chiar si plictiseala vacantei de vara cand prietenii nu erau lasati de parinti sa iasa la joaca!

Fugit irreparabile tempus!

Da, nu trebuie sa cauti originalitatea. Totul ar fi mai usor daca am sti sa traim, daca am intelege sensul. Dar, cine suntem noi, o umanitate cauta si a cautat dintotdeauna, poate unii au reusit.

De fapt, cautarea e cheia. Asa cum, pentru calator drumul e la fel de important ca atingerea destinatiei.